Endometrioză

31 martie 2021

Date cheie

• Endometrioza este o maladie în care țesutul similar cu mucoasa uterului crește în afara uterului, cauzând durere și/sau infertilitate (1).
• Endometrioza afectează grav 10% (190 milioane) dintre femeile și fetele cu vârstă de reproducere la nivel global (2).
• Este o boală cronică asociată cu dureri severe, care au un impact asupra vieții în perioada menstruală, în timpul actului sexual, mișcărilor intestinale ș/sau în timpul urinării, durere cronică pelviană, balonare, greață, oboseală și, uneori, depresie, anxietate și infertilitate.
• Simptomele variabile și pronunțate ale endometriozei demonstrează că lucrătorii din sistemul medical nu o pot diagnostica cu ușurință și multe persoane care suferă de această maladie au cunoștințe limitate cu privire la afecțiune. Acest fapt poate provoca o întârziere îndelungată între apariția simptomelor și diagnostic (3).
• În prezent, nu există tratament cunoscut pentru endometrioză, iar tratamentul vizează de obicei controlarea simptomelor (4).
• Accesul la diagnosticul precoce și tratamentul eficient pentru endometrioză este important, însă în multe situații este foarte limitat, inclusiv în țările cu venituri mici și medii.
• Este nevoie de mai multe cercetări și conștientizare în întreaga lume pentru a asigura o prevenire eficientă, un diagnostic precoce și o gestionare îmbunătățită a bolii (2,5).

Introducere și definiție

Endometrioza este o boală caracterizată prin prezența țesutului similar endometrului (mucoasa uterului) în afara uterului (1). Ea cauzează o reacție cronică inflamatoare care poate duce la formarea țesutului cicatricial (aderențe, fibroză) în pelvis și alte părți ale corpului. Au fost descrise mai multe tipuri de leziuni (1,6):

• endometrioză superficială întâlnită în special pe peritoneul pelvian
• endometrioză ovariană chistică (endometriom) întâlnită în ovare
• endometrioză profundă întâlnită în fistula recto-vaginală, vezică și intestin
• în rare cazuri, endometrioza a fost găsită în afara pelvisului

Simptomele asociate cu endometrioza variază și includ o combinație de:

• dureri în timpul menstruației
• durere cronică pelviană
• durere în timpul și/sau după actul sexual
• durere la mișcările intestinale
• durere la urinare
• oboseală
• depresie sau anxietate
• balonare și greață

Suplimentar la cele expuse mai sus, endometrioza poate cauza infertilitatea. Infertilitatea apare din cauza efectelor probabile ale endometriozei asupra cavității pelviene, ovarelor, trompelor uterine sau a uterului. Există o mică corelație între întinderea leziunilor endometriale și severitatea sau durata simptomelor: unele persoane cu leziuni vizibil mari au simptome ușoare, iar alții cu puține leziune au simptome grave. Deseori, simptomele se ameliorează după menopauză, însă în unele cazuri pot persista simptome dureroase. Durerea cronică poate fi cauzată de centrele de durere din creier, care devin hiper-receptive în timp (sensibilizarea centrală), care poate apărea în orice moment al existenței endometriozei, inclusiv a endometriozei tratate, tratate insuficient și netratate și poate persista chiar și atunci când leziunile endometriozei nu mai sunt vizibile. În unele cazuri, endometrioza poate fi asimptomatică.

Care este cauza endometriozei?

Endometrioza este o boală complexă care afectează unele femei la nivel global, de la începutul primei menstruații (menarhă) până la menopauză, indiferent de originea etnică sau statutul social. Se consideră că originile exacte ale endometriozei sunt multifactoriale, ceea ce înseamnă că mulți factori contribuie la dezvoltarea acesteia. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru a explica originile endometriozei. În prezent, se crede că endometrioza apare din cauza:

• Menstruației retrograde, care se întâmplă atunci când sângele menstrual, care conține celule endometriale curge înapoi prin trompele uterine și în cavitatea pelviană, în momentul în care sângele curge din colul uterin și vagin în timpul menstruației. Menstruația retrogradă poate avea ca rezultat depunerea celulelor de tip endometrial în afara uterului, unde ele pot fi implantate și crescute.
• Metaplaziei celulare, care este atunci când celulele se schimbă de la o formă la alta. Celulele din afara uterului se schimbă în celule de tip endometrial și încep să crească.
• Celulelor stem care dau naștere bolii, care apoi se răspândește prin corp prin intermediul sângelui și a vaselor limfatice.

Alți factori pot contribui, de asemenea, la creșterea sau persistența țesutului endometrial ectopic. De exemplu, endometrioza este cunoscută a fi dependentă de estrogen, ceea ce facilitează inflamația, creșterea și durerea asociate bolii. Cu toate acestea, relația dintre estrogen și endometrioză este complexă, deoarece absența estrogenului nu întotdeauna exclude prezența endometriozei. Se consideră că există mulți alți factori care susțin dezvoltarea, creșterea și menținerea leziunilor de endometrioză. Acestea includ imunitatea modificată sau afectată, influențele hormonale complexe localizate, genetica și potențial, contaminanții mediului (2,7).

Beneficii sociale, economice și de sănătate de abordare a endometriozei

Endometrioza are consecințe semnificative în viața socială, în sănătatea publică și situația economică a pacientului. Ea poate scădea calitatea vieții datorită durerii severe, oboselii, depresiei, anxietății și infertilității. Unele persoane care suferă de endometrioză au dureri debilitante asociate endometriozei care îi împiedică să meargă la serviciu sau la școală (8,9). În aceste situații, abordarea endometriozei poate reduce absența de la școală sau poate crește capacitatea unei persoane de a contribui la forța de muncă. Sexul dureros din cauza endometriozei poate duce la întreruperea sau evitarea actului și afectează sănătatea sexuală a persoanelor afectate și/sau a partenerilor lor (9). Abordarea endometriozei le va da putere celor afectați de ea, sprijinindu-și dreptul uman la cel mai înalt standard de sănătate sexuală și reproductivă, calitatea vieții și bunăstarea generală.

Prevenirea
În prezent, nu există o modalitate cunoscută de prevenire a endometriozei. Conștientizarea sporită, urmată de diagnosticul precoce și gestionarea pot încetini sau stopa evoluția naturală a bolii și reduce povara de lungă durată a simptomelor acesteia, inclusiv riscul posibil de sensibilizare a durerii sistemului nervos central, dar, în prezent, nu există nici un remediu.

Diagnostic
Un istoric atent al simptomelor menstruale și a durerii cronice pelviene oferă baza suspectării endometriozei. Deși au fost propuse și testate mai multe instrumente și teste de screening, nici unul dintre acestea nu este validat în prezent pentru a identifica sau a prezice persoanele sau populația care ar putea suferi de această boală. O suspiciune timpurie a endometriozei este un factor cheie pentru diagnosticarea timpurie, deoarece endometrioza poate deseori prezenta simptome care imită alte afecțiuni și contribuie la întârzierea diagnosticului. Pe lângă istoricul medical, poate fi necesară o trimitere de la nivelul asistenței medicale primare către centrele secundare unde sunt disponibile investigații suplimentare. De exemplu, endometriomul ovarian, aderențele și formele nodulare profunde ale bolii necesită adesea ultrasonografie sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) pentru detectare. Verificarea histologică, de obicei în urma vizualizării chirurgicale/laparoscopice, poate fi utilă la confirmarea diagnosticului, în special pentru cele mai frecvente leziuni superficiale (1,2). Necesitatea confirmării histologice/laparoscopice nu ar trebui să împiedice tratamentul medical empiric.

Tratament
Tratamentul poate fi efectuat cu medicamente și/sau intervenție chirurgicală, în dependență de simptome, leziuni, rezultatul dorit și alegerea pacientului (4). Steroizii contraceptivi, antiinflamatoarele nesteroidiene și analgezicele (medicamente împotriva durerii) sunt terapiile obișnuite. Toate trebuie prescrise cu atenție și monitorizate pentru a evita efecte secundare potențial problematice. Tratamentele medicale pentru endometrioză se concentrează fie pe scăderea estrogenului, fie pe creșterea progesteronului, pentru a modifica mediile hormonale care favorizează apariția endometriozei. Aceste terapii medicale includ contraceptivele orale combinate, progestinele și analogii GnRH. Cu toate acestea, nici unul din aceste tratamente nu elimină boala, acestea sunt asociate cu efecte secundare, iar simptomele legate de endometrioză pot uneori – însă nu întotdeauna – să reapară după întreruperea tratamentului. Alegerea tratamentului depinde de eficiența individuală, de efectele secundare adverse, de siguranța pe termen lung, costuri și disponibilitate. Cel mai actual tratament hormonal nu este potrivit pentru persoanele care suferă de endometrioză, care doresc să rămână însărcinate, deoarece afectează ovulația.

Intervenția chirurgicală poate elimina leziunile de endometrioză, aderențele și țesutul cicatricial. Cu toate acestea, succesul în reducerea simptomelor de durere și creșterea ratelor de sarcină depinde adesea de amploarea bolii. În plus, leziunile pot reapărea chiar și după eradicarea reușită, iar anomaliile mușchiului planșeului pelvian poate contribui la durere cronică pelviană. Modificările secundare ale pelvisului, inclusiv planșeul pelvian și sensibilizarea centrală, pot beneficia de fizioterapie și tratamente suplimentare la unii pacienți. Opțiunile de tratament pentru infertilitate cauzată de endometrioză include îndepărtarea endometriozei prin intervenție chirurgicală laparoscopică, stimularea ovariană prin inseminare intrauterină (IUI) și fertilizare in vitro (IVF), însă ratele de succes variază (4). Pot apărea alte comorbidități alături de endometrioză, care solicită diagnosticare și gestionare. Pentru a fi mai eficient, tratamentul multidisciplinar care abordează diverse simptome și starea generală a sănătății, pe lângă ginecologi, ar trebui să implice diferiți specialiști, precum specialiști în durere, specialiști în fizioterapia pelviană, specialiști în medicină complementară și alternativă, medici generaliști și psihologi (2,10).

Citiți întregul document aici