Jocul de-a maturii… sau sănătatea reproductivă la adolescenți: De la servicii gratuite, la lipsă de informare și finanțare
De prea puține ori tăcerea este un indicator al faptului că lucrurile merg bine într-un domeniu sau altul. Cam așa arată situația și atunci când vorbim despre sănătatea reproductivă în rândul adolescenților. Pe lângă faptul că avem servicii, avem și tabuuri, dar și viziuni la nivel înalt care nu întotdeauna sunt orientate în aceeași direcție. În acest material explicăm cât de bine sunt comasate necesarul cu utilul, ce au și ce pierd adolescenții și cât de multe mai sunt de schimbat la capitolul conștientizării importanței sănătății reproductive în rândul minorilor.
Autor: Olga Scripnic. 11 iulie 2023.
Tăcere cu date zguduitoare
Numai în anul 2022, în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani au fost înregistrate 1.505 nașteri, iar 455 de fete, din aceeași categorie de vârstă, și-au întrerupt sarcina.
Cu toate acestea, situația nu pare a fi chiar într-atât de dezastruoasă – deși rata de fertilitate și cea a avortului în rândul minorelor din R. Moldova rămâne la un nivel mai ridicat decât media europeană, cifrele indică totuși o descreștere în ultimii ani, afirmă șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”, Galina Leșco.
„Din 2015 până în 2022, a scăzut aproape dublu numărul de nașteri în rândul adolescentelor de până la 19 ani. În 2015, au fost înregistrate 34 de nașteri la fiecare 1.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. În 2022 – 26 de nașteri la 1.000 de fete. Rata avorturilor a scăzut cu 30%, în această perioadă”. Noi ne bucurăm de această tendință pozitivă, dar încă mai avem foarte mult de lucrat. Media de nașteri adolescente, în Europa, este de 15 la 1.000 de fete, la noi este de 26 la 1.000 de fete.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
O altă situație care stârnește îngrijorarea este numărul tot mai mare a cazurilor de boli cu transmitere sexuală în rândul adolescentelor.
”În perioada din 2015 până în 2020 era tendință clară de descreștere. În 2021, am înregistrat mai multe cazuri de sifilis la adolescenți și a sporit și gonoreea, după perioada pandemică.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Tradus în cifre, în anul 2021, 253 de tineri de la 15 la 34 de ani au fost infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV), ceea ce a reprezentat cu 18,8% mai mult decât în 2020.
În același timp, la 15 ani, unul din patru băieți (24%) și una din șapte fete (14%) raportează că a avut relații sexuale. Iar, potrivit Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, R. Moldova este încadrată în categoria țărilor cu cea mică rată de utilizare constantă a prezervativului, în rândul tinerilor activi sexual de 15 ani.
Însă acești indicatori, chiar dacă lasă țara noastră codașă, sunt mai îmbucurători în comparație cu situația internă din anii precedenți.
”Studiile comportamentale indică faptul că din 2014 până în 2022 a sporit aproape de două ori numărul fetelor de 15 ani care folosesc pastile contraceptive în timpul ultimului contact sexual.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Un studiu realizat de Centrul de Cercetări Demografice și care operează cu datele din 2018, arată că 34% din fetele sexual active cu vârsta cuprinsă în 15 și 19 ani, folosesc metode de contracepție.
Beneficii pentru tineri, de care puțini știu
În R. Moldova există o rețea națională de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor. Printre serviciile pe care le oferă acestea sunt consilierea confidențială pentru sănătatea sexuală, contracepția, testarea și tratamentul bolilor cu transmitere sexuală, planificarea familială și consilierea în cazul unei sarcini nedorite.
„La noi se poate adresa orice fată sau băiat, care vrea să afle mai mult despre propria dezvoltare, despre sănătate sa, inclusiv cea sexual-reproductivă. Noi nu numai aducem informații, dar oferim și produse, cum ar contraceptive. Dacă chiar s-a întâmplat ca o fată să rămână însărcinată, noi putem să o ajutăm să ia o decizie, fie de avort în siguranță, fie de păstrare a sarcinii tot în siguranță”, explică Galina Leșco.
Orice ajutor oferit de aceste centre este gratuit pentru tinerii de până la 24 de ani, de la contracepție la testare.
”Tinerii pot să vină singuri, cu prietenii lor, cu părinții sau chiar cu o îndreptare de la medicul de familie. Toate serviciile oricum sunt absolut gratuite pentru cei până la 24 de ani, fie că sunt asigurați medical sau nu. Inclusiv pentru refugiați.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Mai mult decât atât, centrele își asumă angajamentul obligația de a păstra confidențialitatea persoanelor care apelează la serviciile propuse de ei.
„Chiar dacă sunt minori, ei nu au nevoie de acordul părinților. E mai complicat doar în cazul când vine vorba de intervențiile chirurgicale, cum ar fi avortul. În acest domeniu, în 2012, când a fost revizuită legea cu privire la sănătatea reproducerii, am reușit să diminuăm la 16 ani limita de vârstă, la care o fată poate să întrerupă o sarcină.
Totodată, am reușit să obținem o prevedere, conform căreia dacă o fată nu reușește să vină însoțită de un tutore, atunci decizia poate fi luată de 2 lucrători medicali și la cine se adresează adolescenta, pe baza propriului consimțământ”, menționează directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii, Rodica Comendant.
În 2022. de serviciile Youth Klinik sau ale Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor au beneficiat – 168.254 de adolescenți până în 24 de ani.
”În 2022 centrele au distribuit aproximativ 300.000 de prezervative. Au oferit 12.776 de cicluri de pastile contraceptive. Sunt rapoarte și cam 1.052 de alte tipuri de contraceptive, care includ contracepție de urgență, adică injectabile.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
În R. Moldova activează 41 astfel de centre, în fiecare raion din țară. Printre specialiști se numără psihologi, asistenți sociali, ginecologi, urologi-andrologi, dermato-venerologi, consilieri HIV/SIDA.
Conform datelor obținute de Centrul de Cercetări Demografice, pentru tinerii care apelează la serviciile Youth Klinik (YK) sau Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, nu este o problemă să aibă acces la prezervative, ci dificultatea este legată de percepțiile și constrângerile socio-culturale, teama că acestea vor fi condamnate de cei apropiați, chiar și de părinți.
De la politici la (ne)implementare
- Moldova este semnatară a tuturor convențiilor și strategiilor internaționale relevante pentru domeniul sănătății sexuale și reproductive. În 2022 s-a încheiat Programul național privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive pentru anii 2018-2022, iar în continuare urmează să fie aprobată o nouă strategie.
Una dintre prioritățile incluse în textul programului este informarea despre sănătatea sexuală și reproductivă, despre accesul la serviciile de care poate beneficia o persoană și cunoașterea drepturilor sale. Mai exact, este vorba despre:
„dreptul la educația privind sănătatea sexuală și reproductivă este recunoscut de lege în cazul minorilor”;
„accesul la informația cu privire la planificarea familială şi contraceptive, riscurile unei sarcini la o vârstă tânără, prevenirea HIV/SIDA şi a altor infecții cu transmitere sexuală”;
„măsuri legislative prin care mass-media este încurajată să promoveze sănătatea sexuală”.
Chiar dacă R. Moldova se numără printre primele țări din Europa care au adoptat un nou program privind sănătatea, drepturile sexuale și reproductive, în 2018, dincolo de foaie, lucrurile stau un pic diferit.
Pe de o parte, legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială spune că „educaţia sexuală este obligatorie şi pregătirea pentru viaţa de familie se efectuează în instituţii de învăţământ şi în alte instituţii unde se găsesc adolescenţi sau tineri”.
Pe de altă parte, disciplina „Educaţia pentru sănătate şi deprinderi de viaţă”, care promova modul sănătos de viaţă în învăţământul public obligatoriu, nu a fost adoptată de Guvern. Începând cu 2012, există doar discipline opționale, cum ar fi „Educaţie pentru sănătate” în ciclul gimnazial şi „Educaţie pentru viaţa de familie” – în cel liceal. Iar din anul 2012 disciplina „Decizii pentru un mod sănătos de viață” a fost introdusă în cadrul curriculumului obligatoriu pentru anul I de studii, semestrul I, la şcolile vocaționale din țară.
”Introducerea în curriculă trebuie să fie în șoaptă și atentă, pentru că este un subiect tabu, iar pe acest fond campaniile de denigrare și scepticismul au un impact mai mare decât efortul depus pentru a obține ceva. E ușor să fie discreditată ideea.” – Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
Dincolo de educație, nici informarea nu ar oferi un mare succes acestui subiect. Legea impune avizul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru orice campanie şi acţiune de masă pentru informare, educare şi comunicare în vederea promovării sănătăţii şi obligativitatea difuzorilor de publicitate de a acorda informaţiilor dedicate promovării sănătăţii cel puţin 5% din timpul sau spaţiul publicitar zilnic.
Potrivit analizei programului implementat, aflăm că aceste reglementări nu ar fi respectate. Campaniile de informare și educare a populației prin mass-media destinate promovării unui stil de viață sănătos și sănătății sexuale și reproductive ar fi doar sporadice. Și, spre deloc ar fi inclusiv bugetul alocat programelor de sănătate.
”Eu nu cred că noi am avut o campanie de informare națională puternică și serioasă, pentru că nu primim susținere. Iar ultima experiență ne-a arătat că nu există susținere pentru promovarea acestor demersuri. Nu au fost alocate bugete pentru programele de informare-educare în domeniul sănătății sexuale și reproductive.” – Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
Bețe-n roate în activitatea centrelor
Toate aceste aspecte, care prind o formă numai la nivelul scris, ar reprezenta, de fapt, impedimente constante pentru activitatea centrelor și îngreunează efortului pe care îl depun.
Din lipsa de susținere financiară, devine mai dificilă facilitarea accesului la serviciile pe care le oferă pentru mai multe persoane, devine mai greu să ajungă la categoriile de beneficiari vulnerabili. Totodată, este mai complicat să prindă vizibilitate și să crească din impactul acțiunilor pe care le gândesc. În același timp, ar mai fi vorba de finanțare pentru studiile și cercetările care sunt făcute, pentru a monitoriza comportamentele și indicatorii.
”În prezent, poate am putea face mai mult, dar banii pentru activitățile de informare și educare practic nu există în buget. Noi căutăm ajutorul partenerilor externi, încercăm să ne asigurăm într-o măsură ieșirea în teritoriu, mai ales în mediul rural. Acolo este nevoie încă de mult lucru. ”– Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Un alt element care influențează calitatea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă este instruirea prestatorilor de servicii de sănătate (cum ar fi medicii de familie și a asistenții medicali) în acest domeniu, se arată în Programul național privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive pentru anii 2018-2022.
„În scopul formării şi consolidării capacităților personalului medical implicat în acordarea de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv planificare familială, în anul 2014 a demarat procesul de adaptare a curriculumurilor universitar şi postuniversitar, în special la componentele de pregătire a medicilor de familie, și a curriculumului de instruire a personalului medical mediu”, se arată în document.
În această ordine de idei, aflăm că pe ultima sută de metri înainte de implementare se află elaborarea unui standard de conduită pentru specialiștii din Centrele de sănătate prietenoase tinerilor.
”Am elaborat împreună cu Universitatea de Stat de Medicină un standard operațional de conduită în cazul sarcinilor la adolescente pentru toți, începând de la medicul de familie și terminând cu specialiștii din maternități.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Aspectele de pe lista priorităților însă nu s-ar încheia aici, pentru o funcționalitate cu rezultate mult mai vizibile a acestor activități. Astfel, potrivit experților, există necesitatea implementării unor măsuri care să fie orientate spre creșterea nivelului de informare și educare a populației, inclusiv a tinerei generații, de a avea comportamente sexuale sigure. În același timp, mai este nevoie și de o strategie clară de acțiune, care să ghideze și să reglementeze clar intervențiile oferite prin serviciile de sănătate.
”Noi ne-am dori să avem un plan strategic, specific dedicat sănătății și dezvoltării generației în creștere, fiindcă el ar ține sub control toate intervențiile și ar ajuta la dezvoltarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, a școlilor care promovează sănătatea sexuală, a serviciilor de sănătate în școli. ”- Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Pentru tineri, dar fără ei
Localizarea geografică a centrelor și programul de activitate al instituțiilor influențează accesul tinerilor la serviciile pe care le prestează aceștia. Astfel, pentru populația din mediul rural, de multe ori cu resurse financiare limitate, accesarea acestor „beneficii” presupune deplasarea spre orașele reședință ale raioanelor sau spre capitală și costuri suplimentare.
”De obicei, centrele sunt amplasate în centrul raional. Pentru a ajunge acolo, adolescentul are nevoie de bani, care nu-i cere de la părinți, pentru că uneori este vorba de niște aspecte confidențiale, pe care nu ar vrea să le cunoască ei.” – Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
În acest sens, în prezent, este pilotat un nou model al aplicării serviciilor Youth Klinik (YK), numit YK mobil. Se întâmplă în municipiul Chișinău și raionul Cimișlia și constă în deplasarea unei echipe de specialiști la beneficiarii care fac parte din zonele cu un grad mai ridicat de vulnerabilitate.
„Echipele medicale și cele care oferă asistență medical-psihologică, oferă testare rapidă la HIV, sifilis, și la hemoglobină. Oferă contraceptive, prezervative, tratamentul sindromal, pastile, preparate de fier. Aproape tot setul de servicii de care tinerii benificiază la centrele noastre, în mod obișnuit”, subliniază Galina Leșco.
Cu toate acestea, problema prinde un alt nivel și este identificată o reține, din punct de vedere al acceptabilității serviciilor și utilizării lor.
„Subiectele referitoare la sănătatea sexuală și reproductivă rămân a fi considerate „tabu”. Este timpul ca societatea moldovenească să conștientizeze importanța măsurilor de informare și educare a populației în domeniul sănătății sexual-reproductive care are rolul de a preveni comportamentele sexuale riscante, în mod special printre adolescenți și tineri, care în final ar contribui la diminuarea incidenței infertilității în R. Moldova”, a menționat într-un interviu șefa secție politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare, Ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc.
Comunitățile locale nu susțin și adesea nu acceptă, „prin atitudine de judecată”, apelarea tinerilor la serviciile de sănătate sexual-reproductivă, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Cercetări Demografice. Pe lângă acest aspect, frica de lipsa de confidențialitate este unu dintre factorii care provoacă reticența tinerilor de a accesa serviciile oferite pentru sănătatea lor reproductivă.
”S-a discreditat și medicina. Suferă confidențialitatea, atitudinea de la egal la egal. Medicul este mult mai tentat să țină morală decât să ajute, poate să transmită informația ulterior părinților. Chiar dacă avem o lege în care scrie că adolescenții au aceleași drepturi sexual-reproductive ca adulții și sunt liberi să decidă singuri momentele legate de planificarea familiei sau a vieții lor sexual-reproductive.” – Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
Una bună, două rele și, totuși, un subiect tabu important
De-a lungul acestui text, am tot menționat importanța educației și a informării. Într-o proporție semnificativă, programele și strategiile pun accent pe valoarea pe care o joacă în această ecuație educația. Cu toate acestea, deși încearcă să fie luate măsuri în această direcție, nu sunt expuse explicit și sunt abordate pe ocolite.
”Una dintre intervențiile foarte importante și primordiale este asigurarea accesului la educație. Ne-ar plăcea ca educația pentru sănătate comprehensivă sau complexă care să includă și noțiuni de sănătate sexual-reproductivă.” – Galina Leșco, șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita”
Însă, obiectivele specialiștilor preocupați de sănătatea reproductivă a adolescenților și obiectivele Ministerului Educației și Cercetării, par a construi două lumi diferite. În luna mai curent, ministrul, Anatolie Topală, fiind întrebat în cadrul unei conferințe de presă dacă va fi introdusă educația sexuală în școli, el a menționat că disciplina biologie ar conține deja toate informațiile necesare pe care copiii ar trebui să le cunoască, nefiind necesară o disciplină separată:
„Pentru aceasta avem diferite discipline în școli care prevăd și educație pentru societate, și educație pentru sănătate. Inclusiv, disciplina biologie conține informații și tot ce este necesar pentru ca toți copiii să cunoască și pentru a se dezvolta armonios”.
”Introducerea în curicula trebuie să fie în șoaptă și atentă, pentru că la noi încă mai este un subiect tabu. Astfel, e foarte greu să obții niște rezultate în acest domeniu și la orice mică greșeală sau neînțelegere scăderea și involuția este super rapidă. Nu mai contează ce ai făcut până atunci. ”- Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
Progresele în acest domeniu nu ar ține doar de o parte responsabilă, ci este nevoie de implicarea mai multor factori. Astfel încât, într-o măsură egală are contribuție educația, accesul la servicii și informarea. În prezent, în R. Moldova aceste sfere ar fi optat pentru căi cu prea puține puncte comune.
”Pentru a avea schimbări vizibile este nevoie de intervenții în câteva domenii cheie – educație sexuală comprehensivă, accesul la servicii de sănătate prietenoase tinerilor și comunicare eficientă în comunitate, pentru a ridica cultura referitor la sănătate, dar și nivelul cunoștințelor generale despre sănătatea sexual-reproductivă și stereotipurile de gen.” – Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii
Mai mult decât atât, importanța și rezultatul acestor intervenții s-ar reflecta în indicatorii mai scăzuți ai fertilității în rândul minorelor, în infectării privind bolile cu transmitere sexuală și infertilitate ulterioară. Toate ar înseamna o transcriere în practică a felului aranjat în care stau obiectivele pe foi.
Date de contact Youth Klinik
Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor sunt deschise de luni până sâmbătă, în intervalul 9:00 – 17:00, în toate raioanele din țară.
Numărul de telefon, pentru informații confidențiale sau detalii despre activitate – 022-40-66-34.
Totodată, poți apela la Support Line – „telefonul adolescentului și tânărului”, care activează non-stop: 0 800 800 22.
