În Belarus, modul în care este organizată consilierea psihologică înainte de avort a ajuns din nou în atenția publică după ce inițiativa medicală White Coats a analizat manualul metodologic „Family Pre-Abortion Counseling”. Organizația susține că materialul nu se limitează la informarea femeilor, ci oferă psihologilor metode prin care acestea pot fi convinse să renunțe la întreruperea sarcinii.

Problema este cu atât mai importantă cu cât legislația belarusă recunoaște dreptul femeilor de a solicita întreruperea sarcinii, dar formularea privind consilierea psihologică înainte de avort este neclară. Potrivit articolului 27 din Legea privind sănătatea, femeia care solicită întreruperea artificială a sarcinii are dreptul să desemneze membri ai familiei care pot beneficia de consiliere psihologică înainte de avort. Legea nu precizează însă în mod clar dacă femeia însăși poate refuza această consiliere.

O diferență importantă între informare și presiune

Consilierea medicală înainte de o procedură poate avea un rol important atunci când oferă informații corecte despre opțiuni, procedură, riscuri și alternative și sprijină persoana să ia o decizie informată.

Potrivit analizei White Coats, însă, manualul utilizat în Belarus merge mai departe. Materialul conține un tabel cu posibile argumente pe care o femeie le poate invoca pentru a solicita un avort și recomandări privind modul în care psihologul ar trebui să răspundă pentru a-i schimba decizia.

De exemplu, în cazul dificultăților financiare, manualul recomandă orientarea discuției către valoarea vieții copilului și către formele de sprijin oferite de stat. În cazul preocupărilor legate de carieră, materialul pune accent pe valoarea maternității în raport cu realizarea profesională. White Coats consideră că astfel de recomandări transformă consilierea dintr-un proces de informare într-un instrument de influențare psihologică.

Un cadru juridic neclar

Problema nu este una nouă. Potrivit REFORM.news, în 2019, cercetătoarea în drept Dzyana Berahautsova a atras atenția asupra faptului că practica privind consilierea înainte de avort diferea între regiuni ale Belarusului.

Într-un exemplu citat în material, la un centru perinatal din Barysau, la discuțiile cu femeile participau atât un medic, cât și un preot. Această practică ridică întrebări privind caracterul laic al statului și privind dreptul femeii de a decide dacă dorește sau nu să participe la o astfel de consiliere.

Presiunea psihologică poate afecta autonomia reproductivă

Decizia de a continua sau de a întrerupe o sarcină este una personală și poate fi influențată de factori medicali, economici, familiali și sociali. Tocmai de aceea, accesul la informații corecte și la servicii medicale de calitate trebuie să fie separat de presiunea exercitată pentru obținerea unei anumite decizii.

Problema este relevantă și în contextul dezbaterilor recente din Belarus privind limitarea accesului la avort în clinicile private. În ianuarie 2026, autoritățile au anunțat o propunere de interzicere a efectuării avorturilor în centrele medicale private, justificată inclusiv prin diferențele invocate în ceea ce privește eficiența consilierii înainte de avort.

În acest context, modul în care este definită și aplicată consilierea devine o parte importantă a discuției despre accesul real la servicii de sănătate reproductivă.

Informarea trebuie să sprijine decizia, nu să o înlocuiască

Consilierea înainte de avort poate avea un rol important atunci când este voluntară, confidențială, bazată pe informații medicale corecte și orientată spre nevoile persoanei. Scopul ei ar trebui să fie sprijinirea unei decizii informate, nu determinarea rezultatului deciziei.

Cazul din Belarus arată cât de important este ca serviciile de sănătate reproductivă să respecte autonomia persoanei și să nu transforme accesul la îngrijiri medicale într-un proces de presiune sau culpabilizare.

Sursa originală: REFORM.news, articolul original în limba engleză