Centrul pentru Drepturile Reproductive și opt organizații partenere – A.L.E.G (România), Asociația EMMA (Ungaria), E-Romnja (România), Fundația pentru Femei și Planificare Familială (FEDERA, Polonia), Fundația Feminoteka (Polonia), Freedom of Choice (Slovacia), Centrul FILIA (România) și Asociația Moașelor Independente (România) – au documentat lacunele și barierele ce se referă la accesul la serviciile de asistență medicală sexuală și reproductivă și la serviciile de sprijin pentru violența de sex cu care se confruntă refugiații din Ucraina în Ungaria, Polonia, România și Slovacia,  într-un raport de cercetare aprofundată și multinațională, publicat de Centrul pentru Drepturile Reproductive.

Invazia extinsă a Ucrainei de către Federația Rusă din februarie 2022 continuă să aibă consecințe devastatoare pentru poporul ucrainean. Sunt comise atrocități de amploare, atacuri asupra civililor și a infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului, inclusiv infracțiuni bazate pe gen și violență sexuală.

De când a început invazia, milioane de persoane din Ucraina au trecut granițele în Uniunea Europeană (UE). Căutând refugiu, siguranță și securitate, mulți ajung mai întâi în Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Cei mai mulți sunt femei și copii.

Încă de la începutul acestei perioade de criză, localnicii, societatea civilă și voluntarii din Ungaria, Polonia, România și Slovacia au reacționat cu o solidaritate fără precedent. Comunitățile s-au mobilizat la o scară extraordinară și, deși imperfecte, au fost depuse eforturi semnificative pentru a răspunde atât nevoilor și circumstanțelor imediate și pe termen lung ale refugiaților din Ucraina.

Cu toate acestea, Ungaria, Polonia, România și Slovacia sunt unele dintre cele mai complicate și restrictive țări din Europa, referitor la asigurarea serviciilor de asistență medicală sexuală și reproductivă și serviciile de sprijin pentru violența de gen. Eșecurile de zeci de ani ale guvernelor naționale de a investi în aceste servicii și de a acorda prioritate acestor forme de îngrijire și sprijin, combinate cu cadre juridice și politice restrictive și neclare, precum și cu stigmatizarea și regresul continuu în domeniul drepturilor sexuale și reproductive, limitează accesul la servicii de calitate în acest sens.

Pe măsură ce milioane de femei și fete din Ucraina au ajuns în Ungaria, Polonia, România și Slovacia, au apărut preocupări serioase cu privire la capacitatea lor de a obține servicii de sănătate de primă necesitate. A devenit clar că încălcările drepturilor fundamentale ce au avut loc în Ucraina au fost agravate de încălcări ale drepturilor acestora în afara țării. Au existat preocupări particulare pentru refugiații care au suferit violențe sexuale și de gen legate de conflictul din Ucraina, inclusiv violuri și alte infracțiuni de gen.

Între lunile iulie 2022 și aprilie 2023, cele nouă organizații au întreprins cercetări aprofundate, în mai multe țări, pentru a examina lacunele și barierele ce se referă la accesul la serviciile de asistență medicală sexuală și reproductivă și la serviciile de asistență pentru violența de gen cu care se confruntă refugiații din Ucraina în Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Pe parcursul a nouă luni, au fost colectate informații în cadrul unor interviuri semi-structurate cu peste 80 de experți, părți implicate din punct de vedere profesional și refugiați din Ucraina din aceste patru țări…..

Raportul include recomandări detaliate adresate Uniunii Europene, actorilor umanitari și donatorilor, precum și guvernelor din Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Potrivit studiului, refugiații ucraineni se întorc temporar acasă pentru a primi asistență medicală sexuală și reproductivă după ce au constatat că opțiunile lor sunt limitate în Ungaria, Polonia, România și Slovacia, în timp ce alții caută soluții ilegale.

Studiul, ce reprezintă activitatea a nouă organizații internaționale pentru drepturile omului, documentează impactul alarmant pe care legile naționale restrictive îl au asupra refugiaților care caută asistență și sprijin de primă necesitate. Acesta documentează impactul alarmant pe care legile naționale restrictive îl au asupra refugiaților care caută îngrijire și sprijin esențial. Constatările raportului provin din peste 80 de interviuri semi-structurate realizate între iulie 2022 și aprilie 2023. Acesta a relevat că refugiații ucraineni se confruntă cu tergiversări nocive, anxietate, frică, dificultăți financiare, rasism instituțional și îngrijire inadecvată, toate acestea afectându-le direct sănătatea și bunăstarea generală.

„Sănătatea și bunăstarea unor refugiați din Ucraina sunt în pericol din cauza eșecurilor de garantare a accesului la servicii de asistență medicală esențială, ceea ce agravează răul pe care l-au îndurat ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia” – a declarat pentru EURACTIV, Leah Hoctor, Directorul General Regional al Centrului pentru Drepturile Reproductive pentru Europa.

„Uniunea Europeană a promis că va oferi refugiaților din Ucraina adăpost și asistență. Cu toate acestea, unii refugiați ucraineni se întorc temporar acasă pentru a primi asistență medicală sexuală și reproductivă după ce au constatat că opțiunile lor sunt limitate în Ungaria, Polonia, România și Slovacia, în timp ce alții caută soluții ilegale. Studiul a constatat că refugiații ucraineni se confruntă cu tergiversări nefaste, anxietate, frică, dificultăți financiare și rasism instituțional. Faptul că refugiații ucraineni din Polonia sunt forțați să se întoarcă în Ucraina pentru a beneficia de servicii de avort sau să acceseze servicii în alte părți ale Europei reprezintă o critică dură și argumentată la adresa legislației și practicilor poloneze”, a declarat Krystyna Kacpura de la Fundația poloneză pentru femei și planificare familială.

Cele mai multe refugiate din Polonia caută servicii de avort ce contravin serviciilor legale, cumpărând online  medicamente pentru întreruperea sarcinii, sau călătorind în alte state membre ale UE pentru a avea acces la asistență medicală. Unele femei amână cât mai mult posibil să apeleze la asistență medicală sexuală și reproductivă.

Dar nu doar cei care caută asistență legată de sănătatea reproductivă se confruntă cu impedimente. Raportul arată că victimele violenței pe motive de gen rămân adesea fără servicii și sprijin esențial și se confruntă singure cu traume, probleme de sănătate și alte consecințe, în timp ce romii și refugiații LGBTQ+ se confruntă cu discriminare intersecțională și cu alte multiple bariere.

ILGA-Europa consideră că Polonia este o țară în care condițiile de viață pentru LGBTQ+ sunt cele mai rele din Uniunea Europeană și că mai multe autorități  locale au adoptat rezoluții privind „zone fără ideologie LGBT”.

Serviciile de asistență pentru supraviețuitorii violenței sexuale și de gen din Polonia sunt total inadecvate, consideră Joanna Piotrowska de la Fundația Feminoteka, o organizație poloneză care a participat la studiu, adăugând că „mulți supraviețuitori nu găsesc niciun refugiu sigur unde să poată fi sprijiniți în abordarea experiențelor traumatizante pe care le-au suferit”.

Adriana Mesochoritisova de la Freedom of Choice a declarat că ”în Slovacia nu există serviciile necesare pentru a ajuta femeile ucrainene. În Ungaria, este aceeași poveste. Iar în România, stereotipurile de gen și multiplele forme de discriminare cauzează probleme pentru refugiați, mai ales atunci când sunt combinate cu un fenomen din ce în ce mai puternic împotriva libertății reproductive.”

Raportul complet: Care in Crisis.

SURSE: Care in Crisis, raport complet 93 de pagini ; Euractiv, de Aleksandra Krzysztoszek, 17 mai 2023